Comuna Lazuri se află la 7 km spre nord-est de Satu Mare, pe drumul judeţean 194, teritoriul său administrativ prelungindu-se până la întâlnirea celor trei graniţe ale României, Ungariei şi Ucrainei. Apele curgătoare mai importante care ating teritoriul comunei sunt râul Tur şi pârâurile Egherul Mare şi Noroieni.
Populaţia comunei este de 5362 locuitori, în cea mai mare parte maghiari (80,13%), cu comunităţi de români (14,71%) şi de rromi (4,71%). În număr redus trăiesc aici şi germani şi ucraineni.
În afara centrului de comună, există cinci localităţi aparţinătoare: Nisipeni, Peleş, Bercu, Noroieni şi Pelişor.
Localitatea Lazuri este atestată documentar în 1245, dar descoperirile arheologice din partea numită “Luby tag” confirmă prezenţa unor aşezări omeneşti din epoca bronzului. Aşezarea dacilor liberi, cerectată încă începând din deceniul al VIII-lea al secolului al XX-lea este demult intrată în cărţile de istorie. De asemenea, vestigiile aparţinând populaţiei slave fac din punctul “Luby tag” unul dintre cele mai semnificative situri arheologice din epoca migraţiilor.
În secolul al XIII-lea localitatea este amintită ca proprietate a neamului Káta, iar ulterior, prin moştenire, a devenit domeniul familiilor descendente: Lázáry, Vasváry, Csarnavoday, Surányi. Ulterior apar mai multe familii cu proprietăţi importante. În secolul al XVII-lea, deţine domeniu aici şi ordinul iezuiţilor, care au ridicat la Lazuri o mănăstire şi o capelă. A aparţinut şi cetăţii Satu Mare, ulterior devenind principalii proprietari familiile Eötvös, Nagy şi Lengyel.
Populaţia actuală a satului este de 2447 de locuitori. Sursa cea mai importantă de venituri este agricultura, la care se adaugă unităţi comerciale şi industriale mai mici.
În Lazuri se găsesc mai multe lăcaşuri de cult, cea mai veche fiind biserica reformată (iniţial romano-catolică). A fost construită în stil gotic probabil în secolul al XV-lea, turnul fiind adăugat în 1810. În 1844 s-au efectuat lucrări importante de transformare a construcţiei vechi.
Biserica romano-catolică a parohiei reîntemeiate de către episcopul János Hám a fost sfinţită în 1842 şi a fost închinată Sfântului Ladislau. Biserica ortodoxă datează din 1897.
Biserica greco-catolică s-a construit fără autorizaţie, sub pretextul renovării unei clădiri mai vechi, în 1986. Are hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.