Este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură din oraş, construit între anii 1932–1937. Pe locul unde a fost ridicat acest edificiu se afla o altă biserică, construită între anii 1799–1803, în stil baroc. În această biserică a slujit renumitul cărturar Petru Bran, cel dintâi profesor de limba română din oraş şi autorul primei cărţi româneşti tipărită la Satu Mare. În galeria personalităţilor care au păstorit în vechea parohie se remarcă şi Ioane Marcu, unul din marii cărturari români, Constantin Lucaciu şi Dr. Vasile Lucaciu, militanţi ai emancipării naţionale, politice şi culturale. În anul 1926, ia fiinţă „Asociaţia Românilor Sătmăreni” ce avea drept scop strângerea fondurilor necesare construirii unei noi biserici, cea veche devenind neîncăpătoare. 
În anul 1932 încep lucrările de demolare a vechii biserici, după ce, în data de 14 iunie, se celebrează ultima Sf. Liturghie, iar Sf. Taine se duc în procesiune la biserica romano-catolică „Calvaria”, unde românii au ţinut slujbele religioase până în anul 1937, când s-a finalizat construirea bisericii noi. Planurile actualului lăcaş de cult au fost proiectate de arhitectul Victor Smighelski, iar lucrarea i-a fost încredinţată lui G. P. Liteanu. 
Edificiul impunător respectă planimetria bizantină, îmbinând-o armonios cu elementele specifice arhitecturii româneşti, păstrând structurarea spaţiului ecleziastic în nartex, pronaos, naos şi altar. Întreaga clădire este dominată de o cupolă centrală pe pandantive, cu un diametru de 14 m şi o înălţime la vârful crucii de 40 m. Conform declaraţiilor arhitectului, sistemul de iluminare este o inovaţie tehnică aplicată pentru prima oară la o clădire de mari dimensiuni. Razele de lumină pătrund prin arcadele largi ale tamburului cupolei şi se răsfrâng în interiorul acesteia, creând o lumină difuză ce amplifică atmosfera de linişte şi pace sufletească. Coloanele exterioare au capitelurile sculptate, iar placajul soclului este realizat sub forma unui brâu decorativ. Edificiul este înscris în lista naţională de monumente istorice. (DB).Bibliografie:
Lostun, Viorel, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, din Satu Mare, în „Trepte vechi şi noi”, Oradea, 1980.
Idem, Istoricul parohiei (manuscris).