Prima atestare documentară datează din 1212, când aşezarea aparţine domeniului neamului Kaplyon, din care se trag familiile de nobili Károlyi, Vetési, Csomaközi şi Bagosi. Aceste familii au posedat localitatea până spre sfârşitul secolului al XIV-lea, când a devenit proprietatea exclusivă şi preferată a familiei Károlyi. Istoria localităţii se leagă şi de cea a oraşului Carei. Mai mult decât atât, între 1969 şi 1990 a fost parte a oraşului din punct de vedere administrativ. Căpleni a fost una dintre cele patru localităţi depopulate, unde contele Károlyi a adus primii colonişti şvabi în 1712. Multe dintre familiile de colonişti s-au mutat în alte sate, unii s-au întors în locurile de baştină şi destul de mulţi au decedat, neadaptându-se la noile condiţii de viaţă. La recensământul din 2002, satul avea 3135 locuitori, din care mai mult de 90% s-au declarat de naţionalitate maghiară, 3,18% rromă, 3,15% şvabă şi germană şi 2,9% română.
Localitatea se află la graniţa sudică a fostei mlaştini Ecedea, multe activităţi tradiţionale fiind astfel legate de resursele din mlaştină. A fost un centru al activităţilor de împletire a nuielei, dar, după desecarea mlaştinii, sursa cea mai importantă de venit a rămas agricultura. Predomină culturile mari, creşterea animalelor fiind mai puţin prezentă între activităţile economice. Pământul este lucrat atât în asociaţii, cât şi individual, de proprietari. În sat nu există întreprinderi industriale, dar apropierea municipiului Carei face ca numeroşi locuitori să fie angajaţi ai unităţilor industriale. În localitate mai găsim câteva societăţi comerciale mici.
Cel mai important reper turistic al localităţii este complexul arhitectural ctitorit de familia Károlyi. Aici s-a aflat mănăstirea de familie a neamului Kaplony, înfiinţată în jurul anului 1080. Mănăstirea benedictină a suferit pagube însemnate în urma invaziei tătarilor şi a fost reconstruită. O nouă reconstruire a bisericii şi a mănăstirii (care a devenit între timp franciscană) are loc în cel de al doilea deceniu al secolului al XVIII-lea, fiind apoi ruinate de cutremurul din 1834. Biserica de astăzi şi clădirea mănăstirii s-au ridicat după planurile renumitului arhitect Miklós Ybl. Biserica reconstruită între 1841-1848 a fost sfinţită cu hramul "Sfântul Anton". Complexul arhitectonic include şi cripta familiei Károlyi, unde şi-au găsit locul de odihnă veşnică 36 din membrii familiei. Dintre ei, probabil cel mai cunoscut este Sándor Károlyi, iniţiatorul tratativelor Păcii de la Satu Mare, una dintre personalităţile cele mai importante ale istoriei judeţului. Cavoul este deschis vizitatorilor din 1948 şi este un adevărat loc de pelerinaj pentru turişti.
În 1999, în partea dinspre Carei a localităţii a fost construită o nouă biserică romano-catolică, închinată Sfântului Iosif.
Biserica reformată, cu arhitectură modernă, a fost construită în 2004, iar mica biserică folosită până atunci a fost demolată în 2006.
În sat există şi o biserică greco-catolică.
În Căpleni s-a născut István Fényi (1919-2000) profesor, poet şi traducător, al cărui nume a fost preluat de şcoala din comună.
La fel ca în celelalte localităţi şvăbeşti, şi la Căpleni există o fanfară pentru păstrarea tradiţiilor, deşi deportarea sovietică din 1945 şi emigrările din deceniile următoare au redus simţitor numărul locuitorilor de origine şvabă.
În comună funcţionează un telecentru, catalizator al vieţii comunitare, iar comuna face parte din Asociaţia Rurală "Câmpia Careiului şi Ierului".