Peleş - Biserica greco-catolică, „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”

În secolul al XVIII-lea, după ce invazia tătarilor şi epidemia de ciumă au pustiit vechea aşezare, familia nobiliară Becsky a colonizat în locul populaţiei locale ruteni aduşi din Maramureş. Noii locuitori au construit în scurt timp o biserică din lemn, deşi atunci, în anii 1730, ruinele fostului edificiu de piatră erau încă vizibile. Biserica actuală din piatră a fost construită în jurul bisericii de lemn. Proiectul a fost întocmit de maestrul sătmărean Eggenberger Fridrik, lucrările fiind începute în 1821. Construcţia propriuzisă au realizat-o enoriaşii, dar a evoluat lent. La prima sfinţire a bisericii, în 1832, biserica din lemn din interiorul celei noi a fost dezmembrată. Patru ani mai târziu, în 20 noiembrie, după vechiul calendar sărbătoarea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, biserica a fost sfinţită din nou. Turnul a fost construit abia doi ani mai târziu. Structura spaţială şi proporţia volumetrică ale bisericii sunt specifice unui edificiu baroc de secol XVIII, însă forma şi elementele arhitectonice aparţin stilului clasic din perioada construcţiei bisericii. Turnul robust este adosat faţadei vestice. Închiderea sanctuarului este semicirculară, iar pe navă sunt alipite două kliros. Elementele împărţitoare sunt aceleaşi şi în turn, şi în navă: cornişe proeminente, pilaştri şi ancadramente de fereastră sub formă de panglică. Coroana turnului este de dimensiuni mari, realizată în stil baroc. Situaţia în care klirosul are la rândul său coroană sub formă de bulb de ceapă nu este unică în zonă. Mobilierul navei cu boltă sferică datează din secolul XX. Iconostasul a fost realizat în 1907, altarul în 1913, de către firma „Rétay és Benedek”, cu ornamentaţie în stil istoricist şi picturi de inspiraţie bizantină. Firma a realizat mai multe lucrări în zonă (ex.: Boghiş, Tătăreşti, Turulung). Ca element unic în zonă, putem menţiona imaginea Fecioarei situată deasupra porţii împărăteşti, asemenea iconostasului de la Máriapócs. Satul este cunoscut şi ca loc de baştină al lui Becsky György (+1786), personajul principal al operei scriitorului maghiar Gvadányi József (1725–1801), „Călătoria unui notar de sat la Buda”. (TSz).

Bibiografie – Irodalom – References
Terdik Szilveszter – Pallai Béla, Szent Mihály és Gábor arkangyalok templom (Biserica Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, Peleş), Nagypeleske, 2006, Romániai magyar görög katolikus templomok 1.