Centrul de comună, Săcăşeni este atestat în documente din 1240. Pe raza localităţii au fost descoperite obiecte aparţinând epocii bronzului.
A aparţinut comitatului Solnocu de Mijloc şi ulterior judeţului Sălaj şi a avut numeroşi proprietari, dintre care cei mai importanţi au fost membrii familiei Bölöni. De numele acestora se leagă construirea bisericii reformate şi a castelului în stil neoclasicist eclectic în jurul anului 1880, care astăzi găzduieşte primăria, poşta şi biblioteca. Biserica veche a dispărut împreună cu întregul sat în urma pustiirii turcilor din secolul XVII. Biserica reformată nouă, care domină imaginea generală a satului s-a construit în 1760 în stil baroc. Mobilierul pictat este ornamentat cu motive florale stilizate, iar tavanul este casetat. Unul dintre clopotele din secolul XV s-a crăpat şi este expus în interiorul bisericii. Inscripţia de pe clopot „Sancte Francisce ora pro nobis” înseamnă: Sfântule Francisc, roagă-te pentru noi.
Biserica ortodoxă datează din 1921 şi este închinată Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Înaintea acesteia credincioşii au avut o biserică din lemn.
În anul 2002 Săcăşeniul avea 1100 locuitori.
Viaţa economică a comunei este caracterizată de agricultură, atât cultura plantelor, cât şi creşterea animalelor, dar este dezvoltată şi pomicultura. Pe teritoriul comunei, în partea numită Păşunea Timiş se află cea mai mare pădure de peri pădureţi din Europa (235 hectare), din fructele cărora se prepară pălincă. Întinsele păduri din împrejurimile comunei sunt bogate în vânat, astfel încât cabana de vânători de aici este o destinaţie căutată şi s-ar putea transforma într-un centru turistic prosper. Comuna face parte din Microregiunea Tăşnadului, care are între obiectivele sale principale dezvoltarea coordonată a turismului.