Primele familii de evrei au venit în Carei între 1720 şi 1740, la chemarea lui Alexandru Károlyi. Ei s-au aşezat în cartierul numit Pasajul Evreilor, numărul lor ridicându-se la mijlocul secolului al XIX-lea la 1500, iar până în 1940 la 3000. Construirea sinagogii de astăzi a fost începută în anul 1866, iar comunitatea neologă a renovat-o şi a modificato în 1890. Comunitatea ortodoxă a construit în apropiere o altă sinagogă, mai mică, care nu mai există astăzi. Sinagoga actuală are trei nave, realizate în stil romantic şi maur. Nava centrală nu depăşeşte cu mult în dimensiuni navele secundare. Faţada centrală şi o parte a celor secundare formează o unitate, subliniată de poziţionarea coloanelor decorate cu corole. Două dintre coloanele angajate de pe faţada navei principale, mai înalte decât restul coloanelor, formează conturul unei rame, amintind de templul lui Solomon. Pe cornişă există două pietre profilate, reprezentând tablele celor Zece Porunci. Faţadele sinagogii sunt prevăzute cu două şiruri de ferestre, despărţite de o cornişă mediană simplă. Deasupra uşii de intrare se află un triforiu cu geamuri rotunde şi o rozasă. Închiderea faţadelor drepte este decorată cu cornişe arcuite. Ferestrele de pe primele segmente ale faţadelor secundare repetă forma de pe faţada principală, la o scară mai mică. Pe nivelul inferior se află uşa care asigură accesul în sinagogă. Faţadele secundare sunt divizate cu ajutorul pilaştrilor. La nivelul corurilor, nava este luminată cu ferestre triple. Deasupra ferestrelor, friza este decorată cu motivul repetat al Stelei lui David, iar limita superioară este prevăzută cu cornişe sub forma unor arcade. Pe partea din spate a sinagogii a fost realizată o absidă, care adăposteşte nişa de păstrare a Torei, având în partea superioară o rozasă. Faţada este încheiată cu un timpan. (SzP, TSz).