Satu Mare - Biserica greco-catolică „Sf. Nicolae” din Mintiu
Unelte Document
Primii „greci” au venit în oraşele Satu Mare şi Mintiu după cucerirea Oradiei, în 1660. În acea perioadă, termenul „grec” nu avea sens etnic sau confesional, ci denumea ansamblul populaţiei creştine supuse turcilor (comercianţi, meşteşugari) provenind din Peninsula Balcanică, indiferent dacă aceştia erau greci, slavi sau vlahi. Locuitorii greci ai celor două oraşe au fost înzestraţi cu privilegii de împăratul Leopold I, în 1667. În privilegiul reînnoit este aprobată şi construcţia unei biserici, cu condiţia acceptării unirii cu biserica romano-catolică. Demetrius Monasterli, preotul grecilor, a finanţat construirea primei biserici din lemn în 1683. Biserica a fost sfinţită în prezenţa lui Johannes Josephus De Camellis, episcopul de Mukacevo, în 1690. Comunitatea a suferit multe restricţii în timpul luptelor conduse de Francisc Rákóczi al II-lea. La sosirea armatei lui Rákóczi, garnizoana germană a cetăţii Satu Mare a incendiat oraşul, distrugând total şi biserica grecilor. După asaltul cetăţii, Rákóczi a ordonat locuitorilor greci să părăsească oraşul şi să se mute la Tokaj. În 1711 mai rămăseseră în oraş doar trei familii de greci. Mai târziu, însă, în 1734, la Satu Mare trăiau deja şaizeci de familii de greci. În 1740 a fost construită a doua biserică din lemn, iar în 1757 aceasta a fost înlocuită cu una nouă, din piatră.
Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mail
