Bogdand
Unelte Document
Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mail
Available in:
- hu
- ro
Comuna Bogdand se află în partea deluroasă de sud a judeţului, este străbătută de pârâul Maja, iar localităţile aparţinătoare sunt Bogdand, Babţa, Ser şi Corund. Este una dintre cele mai îndepărtate comune faţă de reşedinţa judeţului, la o distanţă de 60 km pe drumul E81 şi drumul judeţean 196. Comuna cu 3227 de locuitori face parte din asociaţia microregională Codru. Majoritatea locuitorilor s-au declarat maghiari (57,11%), dar trăiesc aici în număr important şi români (40,37%). Minoritatea rromă reprezintă 1,1% din populaţia comunei.
În trecut, toate localităţile comunei au făcut parte din comitatul Solnocu de Mijloc, iar ulterior din judeţul Sălaj. Numai în urma reorganizării administrativ-teritoriale din 1968 au revenit judeţului Satu Mare.
Numele localităţii Bogdand este atestat documentar încă din 1383. Pentru o perioadă lungă de timp a fost parte a domeniu regal, după care, în secolul al XIV-lea, este dăruit familiei Jakcs din Coşeiu. După stingerea neamului Jakcs intră în posesia familiei Wesselényi, care va păstra acest domeniu până în secolul XX. La fel ca şi celelalte localităţi înconjurătoare, la sfârşitul secolului al XVII-lea satul a fost pustiit de oştile austriece, majoritatea populaţiei pierind în urma acestui atac. În 1742 satul a fost lovit de o epidemie de ciumă, care a decimat şi puţinii supravieţuitori ai atacului austriac. Populaţia drastic împuţinată a fost înnoită prin aducerea unor familii de colonişti secui.
Viaţa economică a satului este dominată de activităţi agricole. În afara culturilor de cereale şi a creşterii animalelor, pe teritorii însemnate apare viticultura. Investiţiile care să oprească exodul forţei de muncă lipsesc însă, iar din acest motiv mulţi dintre localnici lucrează peste hotare.
Priveliştea generală a satului este dominată de clădirea bisericii reformate. Documentele scrise confirmă prezenţa unei biserici de piatră încă din 1470, dar aceasta a fost distrusă de mai multe incendii. Forma actuală a bisericii datează din 1848, după lucrările de lărgire a bisericii medievale. Turnul de astăzi a fost construit în 1863. Tavanul casetat păstrează între picturile sale o inscripţie referitoare la familia Wesselényi, iar blazonul lor este pictat şi pe amvon. În cimitirul satului, aflat în apropierea bisericii se găsesc monumentele funerare specifice zonei, sculptate în lemn. Tradiţia funerară s-a schimbat însă, astăzi predominând monumentele din marmură.
Un alt obiectiv renumit al satului este Muzeul Maghiar din Bogdand, fondat de László Sipos în 1997, amintirea fondatorului fiind păstrată şi de o placă comemorativă aşezată pe peretele clădirii. Casa ţărănească tradiţională care găzduieşte muzeul a fost construită între 1880-1885, şi prin obiectele expuse (mobile, obiecte de uz casnic, vase de ceramică, costume populare şi alte textile) încearcă să prezinte viaţa cotidiene a maghiarilor din localitate şi din zonă.
În fiecare toamnă se organizează în localitate Festivalul Folcloric al Naţionalităţilor, la care sunt invitaţi interpreţi şi ansambluri folclorice de înalt nivel artistic. Organizatorul evenimentului este ansamblul folcloric "Rozsmalint" din Bogdand, care păstrează până şi astăzi dansurile tradiţionale din sat.
Aproape de localitate, pe culmea Pietroasa, este localizată o cetate medievală.
În trecut, toate localităţile comunei au făcut parte din comitatul Solnocu de Mijloc, iar ulterior din judeţul Sălaj. Numai în urma reorganizării administrativ-teritoriale din 1968 au revenit judeţului Satu Mare.
Numele localităţii Bogdand este atestat documentar încă din 1383. Pentru o perioadă lungă de timp a fost parte a domeniu regal, după care, în secolul al XIV-lea, este dăruit familiei Jakcs din Coşeiu. După stingerea neamului Jakcs intră în posesia familiei Wesselényi, care va păstra acest domeniu până în secolul XX. La fel ca şi celelalte localităţi înconjurătoare, la sfârşitul secolului al XVII-lea satul a fost pustiit de oştile austriece, majoritatea populaţiei pierind în urma acestui atac. În 1742 satul a fost lovit de o epidemie de ciumă, care a decimat şi puţinii supravieţuitori ai atacului austriac. Populaţia drastic împuţinată a fost înnoită prin aducerea unor familii de colonişti secui.
Viaţa economică a satului este dominată de activităţi agricole. În afara culturilor de cereale şi a creşterii animalelor, pe teritorii însemnate apare viticultura. Investiţiile care să oprească exodul forţei de muncă lipsesc însă, iar din acest motiv mulţi dintre localnici lucrează peste hotare.
Priveliştea generală a satului este dominată de clădirea bisericii reformate. Documentele scrise confirmă prezenţa unei biserici de piatră încă din 1470, dar aceasta a fost distrusă de mai multe incendii. Forma actuală a bisericii datează din 1848, după lucrările de lărgire a bisericii medievale. Turnul de astăzi a fost construit în 1863. Tavanul casetat păstrează între picturile sale o inscripţie referitoare la familia Wesselényi, iar blazonul lor este pictat şi pe amvon. În cimitirul satului, aflat în apropierea bisericii se găsesc monumentele funerare specifice zonei, sculptate în lemn. Tradiţia funerară s-a schimbat însă, astăzi predominând monumentele din marmură.
Un alt obiectiv renumit al satului este Muzeul Maghiar din Bogdand, fondat de László Sipos în 1997, amintirea fondatorului fiind păstrată şi de o placă comemorativă aşezată pe peretele clădirii. Casa ţărănească tradiţională care găzduieşte muzeul a fost construită între 1880-1885, şi prin obiectele expuse (mobile, obiecte de uz casnic, vase de ceramică, costume populare şi alte textile) încearcă să prezinte viaţa cotidiene a maghiarilor din localitate şi din zonă.
În fiecare toamnă se organizează în localitate Festivalul Folcloric al Naţionalităţilor, la care sunt invitaţi interpreţi şi ansambluri folclorice de înalt nivel artistic. Organizatorul evenimentului este ansamblul folcloric "Rozsmalint" din Bogdand, care păstrează până şi astăzi dansurile tradiţionale din sat.
Aproape de localitate, pe culmea Pietroasa, este localizată o cetate medievală.
