Certeze
Unelte Document
Available in:
- hu
- ro
Comuna străbătută de pâraiele Valea Albă şi Valea Rea se situează în partea nordică a Depresiunii Oaşului, aproape de graniţa cu Ucraina şi de graniţa de judeţ spre Maramureş. Distanţa de la centrul judeţului este de 54 km, pe drumul DN 19, care trecând spre Certeze spre Sighetul Marmaţiei, părăseşte teritoriul judeţului în pasul Huta, înalt de 578 m . Comuna este formată din localităţile Certeze, Huta Certeze şi Moişeni.
Localitatea centru de comună este amintită pentru prima dată în documente din anul 1493, ca şi localitate românească din Oaş, ce aparţinea domeniului familiei Móric din Medieş. Ulterior, prin moştenire a devenit proprietate a familiilor Báthori, Lónyai şi Wesselényi, după care apar în localitate mai mulţi proprietari de păduri în primul rând. Până spre veacul al XIX – lea, împreună cu Huta Certeze a format o singură localitate.
În secolul al XX –lea a devenit cunoscută prin locuitorii săi harnici, care, pe întregul teritoriu al ţării, practicau cele mai grele meserii. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi zona de lucru a oşenilor din Certeze s-a lărgit. Majoritatea forţei de muncă îşi caută posibilităţi de câştig peste hotarele ţării (ţările cele mai frecventate sunt Franţa, Italia şi Spania), iar banii câştigaţi sunt investiţi acasă. Drept urmare, casele din sat devin din ce în ce mai moderne şi mai somptuoase. Totodată în localitate s-a înfiinţat şi un număr mare de mici societăţi economice, numărul acestora fiind pentru mediul rural din România, cel mai ridicat raportat la numărul de locuitori. Imaginea generală a satului s-a schimbat din temelii şi astăzi arată mai degrabă ca o localitate urbanizată. Agricultura a rămas o preocupare a generaţiilor mai vârstnice, cea mai importantă ramură a economiei este reprezentată de domeniul construcţiilor, printre care se remarcă şi prelucrarea marmurei. În localitate se află şi o vestită întreprindere ce prelucrează apele minerale locale.
Oficial comuna are 5445 locuitori (3083 fiind din centrul de comună), din care 98,01% sunt români şi 1,85% sunt slovaci. Numărul copiilor a cunoscut o descreştere accentuată în ultima vreme din cauza numărului ridicat de tineri aflaţi în străinătate. S-au păstrat puţine clădiri vechi, cea mai reprezentativă fiind biserica ortodoxă, închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, construită în 1817. În sat mai există o biserică baptistă şi una penticostală, ambele construite recent.
Certeze, la fel ca majoritatea localităţilor oşeneşti este mare producătoare de pălincă de prune, dar şi existenţa izvoarelor minerale poate genera noi investiţii în viitor. O serie de trasee turistice pornesc de aici spre partea vestică a Munţilor Ignişului, iar pădurile localităţii sunt preferate pentru vânat.
Localitatea centru de comună este amintită pentru prima dată în documente din anul 1493, ca şi localitate românească din Oaş, ce aparţinea domeniului familiei Móric din Medieş. Ulterior, prin moştenire a devenit proprietate a familiilor Báthori, Lónyai şi Wesselényi, după care apar în localitate mai mulţi proprietari de păduri în primul rând. Până spre veacul al XIX – lea, împreună cu Huta Certeze a format o singură localitate.
În secolul al XX –lea a devenit cunoscută prin locuitorii săi harnici, care, pe întregul teritoriu al ţării, practicau cele mai grele meserii. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi zona de lucru a oşenilor din Certeze s-a lărgit. Majoritatea forţei de muncă îşi caută posibilităţi de câştig peste hotarele ţării (ţările cele mai frecventate sunt Franţa, Italia şi Spania), iar banii câştigaţi sunt investiţi acasă. Drept urmare, casele din sat devin din ce în ce mai moderne şi mai somptuoase. Totodată în localitate s-a înfiinţat şi un număr mare de mici societăţi economice, numărul acestora fiind pentru mediul rural din România, cel mai ridicat raportat la numărul de locuitori. Imaginea generală a satului s-a schimbat din temelii şi astăzi arată mai degrabă ca o localitate urbanizată. Agricultura a rămas o preocupare a generaţiilor mai vârstnice, cea mai importantă ramură a economiei este reprezentată de domeniul construcţiilor, printre care se remarcă şi prelucrarea marmurei. În localitate se află şi o vestită întreprindere ce prelucrează apele minerale locale.
Oficial comuna are 5445 locuitori (3083 fiind din centrul de comună), din care 98,01% sunt români şi 1,85% sunt slovaci. Numărul copiilor a cunoscut o descreştere accentuată în ultima vreme din cauza numărului ridicat de tineri aflaţi în străinătate. S-au păstrat puţine clădiri vechi, cea mai reprezentativă fiind biserica ortodoxă, închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, construită în 1817. În sat mai există o biserică baptistă şi una penticostală, ambele construite recent.
Certeze, la fel ca majoritatea localităţilor oşeneşti este mare producătoare de pălincă de prune, dar şi existenţa izvoarelor minerale poate genera noi investiţii în viitor. O serie de trasee turistice pornesc de aici spre partea vestică a Munţilor Ignişului, iar pădurile localităţii sunt preferate pentru vânat.