Dorolţ
Unelte Document
Versiune Tipăribilă
Trimite adr. prin mail
Available in:
- hu
- ro
Comuna Dorolţ este situată în Câmpia Someşului, pe malul drept al râului, la o distanţă de 9 km de Satu Mare, pe drumul 19A. În comună se află cel mai important punct de trecere al frontierei româno-maghiare, singurul deschis şi pentru trafic rutier de mărfuri. Centrul comunei este localitatea Dorolţ, iar celelalte localităţi aparţinătoare sunt Dara, Atea şi Petea. Cu ocazia ultimului recensământ (2002) populaţia comunei a fost de 3491 locuitori, preponderent maghiari (82,09%), dar sunt prezente şi comunităţi de rromi (12,77%) şi români (5,09).
Localitatea Dorolţ, ca şi centrul de comună este şi cel mai mare dintre sate, cu 1568 locuitori. Satul a fost atestat documentar încă din 1245 sub numele de „Lazaar-Darouch”. Prefixul „Lazaar” face referire la primii stăpâni ai localităţii, familia Lázár din neamul Káta. Din această familie se trage şi familia Daróczy, cei mai importanţi nobili din localitate care au stăpânit-o până la stingerea lor. Ulterior mai multe familii au devenit proprietari aici, dar cea mai remarcabilă a fost activitatea lui Géza Ember, care a ridicat aici un conac în stil neoclasicist, clădire, care a devenit ulterior centrul activităţilor culturale din comună. Conacul a fost folosit de CAP, iar ulterior a devenit proprietate a primăriei, într-o stare avansată de degradare. Lucrările de renovare nu s-au terminat nici până în momentul actual, dar unele părţi ale clădirii au fost deja date în folosinţă, aici funcţionând telecentrul din Dorolţ. Alte clădiri remarcabile sunt bisericile din localitate: cea reformată, construită în 1887, la care s-au demarat lucrări de lărgire, oprite ulterior din cauza lipsei de fonduri; şi cea romano-catolică din 1936. O notă aparte a vieţii culturale din Dorolţ o constituie orchestra de ţitere, organizată prin reînvierea unei tradiţii străvechi din sat.
Activitatea economică cea mai importantă este agricultura, dar apropierea de reşedinţa de judeţ şi de punctul de trecere al graniţei îi pot oferi noi posibilităţi de dezvoltare în viitor.
Localitatea Dorolţ, ca şi centrul de comună este şi cel mai mare dintre sate, cu 1568 locuitori. Satul a fost atestat documentar încă din 1245 sub numele de „Lazaar-Darouch”. Prefixul „Lazaar” face referire la primii stăpâni ai localităţii, familia Lázár din neamul Káta. Din această familie se trage şi familia Daróczy, cei mai importanţi nobili din localitate care au stăpânit-o până la stingerea lor. Ulterior mai multe familii au devenit proprietari aici, dar cea mai remarcabilă a fost activitatea lui Géza Ember, care a ridicat aici un conac în stil neoclasicist, clădire, care a devenit ulterior centrul activităţilor culturale din comună. Conacul a fost folosit de CAP, iar ulterior a devenit proprietate a primăriei, într-o stare avansată de degradare. Lucrările de renovare nu s-au terminat nici până în momentul actual, dar unele părţi ale clădirii au fost deja date în folosinţă, aici funcţionând telecentrul din Dorolţ. Alte clădiri remarcabile sunt bisericile din localitate: cea reformată, construită în 1887, la care s-au demarat lucrări de lărgire, oprite ulterior din cauza lipsei de fonduri; şi cea romano-catolică din 1936. O notă aparte a vieţii culturale din Dorolţ o constituie orchestra de ţitere, organizată prin reînvierea unei tradiţii străvechi din sat.
Activitatea economică cea mai importantă este agricultura, dar apropierea de reşedinţa de judeţ şi de punctul de trecere al graniţei îi pot oferi noi posibilităţi de dezvoltare în viitor.
